Este imigrația bună pentru economie?
Un raport al Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD).
Migrația este o caracteristică a vieții sociale și economice în multe țări, dar profilul migranților variază considerabil. În parte, acest lucru se datorează varietății surselor de migrație. În mare parte din Europa, de exemplu, cetățenii beneficiază de drepturi extinse la libera circulație. În Australia, Canada și NewZeelandă, migrația gestionată a forței de muncă joacă un rol important. Alte surse includ familia și migrația umanitară. Oricare ar fi sursa ei, migrația are un impact important asupra societăților noastre și poate fi într-o oarecare măsură controversată. Impactul economic al migrației nu face excepție.
.
Beneficiu sau povara – care este realitatea?
Pentru a răspunde la această întrebare, poate fi util să ne uităm la impactul migrației în trei domenii – piața muncii, bugetul public și creșterea economică.
Piața muncii
Imigranții au reprezentat 47% din creșterea forței de muncă în Statele Unite și 70% în Europa în ultimii zece ani.
Imigranții ocupă nișe importante atât în sectoarele economiei cu creștere rapidă, cât și în sectoarele în declin.
La fel ca cei născuți nativi, tinerii imigranți sunt mai educați decât cei care se apropie de pensionare.
Bugetul Public
Migranții contribuie mai mult în impozite și contribuții sociale decât primesc în beneficii.
Migranții de muncă au un impact impact asupra bugetului public.
Ocuparea forței de muncă este cel mai mare factor determinant al contribuției fiscale nete a migranților.
Creșterea economică.
Migrația stimulează populația în vârstă de muncă.
Migranții sosesc cu competențe și contribuie la dezvoltarea capitalului uman al țărilor de primire.
Migranții contribuie și ei la progresul tehnologic
Lucrătorii migranți au o importantă contribuție la piaţa muncii în ambele ocupații: cu înaltă și cu slabă calificare.
În ultimii zece ani, imigranții au reprezentat 47% din creșterea forței de muncă în Statele Unite state și 70% în Europa (OCDE, 2012). Peste tot Țările OCDE, doar o parte relativ mică din această forța de muncă a venit printr-o migrație organizată, manageriată (care reprezintă doar o fracțiune din total mișcări către OCDE). Restul au venit prin mai multe alte canale, inclusiv familiale, umanitare și migrație în liberă circulație.
Imigranții nu sunt astfel nici o povară pentru bugetul public și nici nu sunt o provocare fiscală. În majoritatea țărilor, cu excepția celor cu o mare parte a imigranților în vârstă, imigranții contribuie mai mult în impozite și contribuții sociale decât ar primi în beneficii individuale.
Aceasta înseamnă că ei contribuie la finanțarea infrastructurii publice, deși, desigur, într-o mai mică măsură decât nativii. Contrar credinței publice larg răspândite, imigranți cu studii scăzute au o poziție fiscală mai bună – diferența între contribuţiile lor şi beneficiile pe care le au primesc – decât colegii lor nativi. Si unde imigranții au o poziție fiscală mai puțin favorabilă, acest lucru nu este determinat de o dependență mai mare de beneficiile sociale ci mai degrabă prin faptul că au adesea salarii mai mici și astfel tind să contribuie mai puțin.
La final am putea concluziona:
-Migrația, având în vedere creșterea econimică din 2006 și până acum, are un impact pozitiv dar oarecum mic pe piața forței de muncă. Există potențial de creștere, odată cu specializarea imigranților în diferite ramuri economice. Proporția imigranților cu studii superioare în țările europene crește de la un an la altul, și numărul tinerilor care doresc să muncească în Europa este și el ascendent.
