Prin OUG 32/2026, anumite categorii de străini aflați în România pot solicita prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă până la data de 31 decembrie 2026.
Măsura se aplică persoanelor care au rămas pe teritoriul României după încetarea dreptului de ședere obținut anterior prin viză de lungă ședere pentru angajare în muncă sau prin permis unic, cu condiția ca împotriva lor să nu fi fost stabilită obligația de returnare.
Pentru lucrătorii străini, această prevedere poate oferi o posibilitate de reglementare a situației juridice. Pentru angajatori, poate reprezenta o soluție prin care anumite persoane deja aflate în România pot continua procesul de muncă în condiții legale, dacă îndeplinesc cerințele prevăzute de lege.
Procedura nu se aplică automat și nu vizează orice persoană aflată în situație nereglementată. Fiecare caz trebuie analizat în funcție de documentele deținute anterior, situația juridică a persoanei, existența unui angajator și pașii solicitați de Inspectoratul General pentru Imigrări.
În acest articol explicăm ce prevede OUG 32/2026, cine poate solicita prelungirea, ce rol are declararea adresei, care este termenul-limită și ce trebuie să verifice angajatorii înainte de a continua procesul.
Ce prevede OUG 32/2026 despre prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă
OUG 32/2026 introduce o posibilitate temporară de reglementare pentru anumite persoane străine care au rămas în România după încetarea dreptului de ședere în scop de muncă.
Conform comunicărilor Inspectoratului General pentru Imigrări, măsura se adresează străinilor care au avut anterior drept de ședere stabilit prin:
- viză de lungă ședere pentru angajare în muncă;
- permis unic.
Pentru a putea solicita prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă, persoana trebuie să nu facă obiectul unei obligații de returnare.
Această diferență este importantă. Măsura nu este o soluție generală pentru orice formă de ședere ilegală. Ea se referă la persoane care au avut anterior o bază legală de ședere în România pentru muncă, dar al căror drept de ședere a încetat.
Scopul prevederii este reglementarea situației juridice și menținerea acestor persoane pe piața muncii, acolo unde condițiile legale sunt îndeplinite.
Cine poate solicita prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă
Pot solicita această prelungire străinii care îndeplinesc condițiile prevăzute de cadrul legal aplicabil.
În principal, este vorba despre persoane care:
- au avut anterior drept de ședere în România pentru muncă;
- au rămas pe teritoriul României după încetarea acestui drept;
- au avut dreptul de ședere stabilit prin viză de lungă ședere pentru angajare în muncă sau prin permis unic;
- nu au primit obligație de returnare;
- doresc reglementarea situației pentru continuarea activității în scop de muncă.
Persoanele care au intrat ilegal în România sau care nu au avut anterior un drept de ședere în scop de muncă nu trebuie tratate automat ca fiind incluse în această măsură.
Pentru fiecare caz, trebuie verificată situația concretă la Inspectoratul General pentru Imigrări sau prin specialiști care lucrează cu proceduri de imigrare și documentație pentru lucrători străini.
Declararea adresei de reședință la Inspectoratul General pentru Imigrări
Un pas important comunicat de Inspectoratul General pentru Imigrări este declararea adresei la care persoana locuiește efectiv în România.
IGI a comunicat că persoanele vizate trebuie să se prezinte la una dintre formațiunile teritoriale ale instituției pentru a declara adresa la care locuiesc efectiv. Acest demers a fost stabilit în termen de 60 de zile de la data de 27 aprilie 2026.
Această etapă este importantă deoarece permite autorităților să identifice persoana, să verifice situația sa și să continue analiza pentru reglementarea dreptului de ședere.
La momentul actualizării acestui articol, termenul inițial de 60 de zile calculat de la 27 aprilie 2026 trebuie tratat cu atenție. Persoanele care nu au declarat adresa în termenul comunicat trebuie să verifice direct la IGI dacă și în ce condiții mai pot continua procedura.
Informații despre formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări pot fi consultate aici.
Până când se poate solicita prelungirea dreptului de ședere
Termenul-limită prevăzut pentru solicitarea prelungirii dreptului de ședere temporară în scop de muncă este 31 decembrie 2026.
Această dată este importantă pentru lucrătorii străini și pentru angajatori. Procedura trebuie începută din timp, deoarece documentele trebuie verificate, situația persoanei trebuie analizată, iar eventualele neclarități trebuie rezolvate înainte de depunerea solicitării.
Termenul de 31 decembrie 2026 nu trebuie interpretat ca o garanție că orice dosar va fi acceptat. El indică perioada până la care persoanele eligibile pot solicita prelungirea, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
Pentru angajatori, recomandarea practică este ca situația lucrătorilor străini să fie verificată cât mai repede, mai ales dacă aceștia au avut documente de ședere pentru muncă expirate sau neclarități administrative.
Este necesară obținerea unei noi vize de muncă?
Conform comunicărilor IGI, persoanele eligibile pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă până la 31 decembrie 2026, fără obligativitatea obținerii unei noi vize de lungă ședere pentru angajare în muncă.
Aceasta este una dintre cele mai importante prevederi pentru persoanele aflate deja în România.
Totuși, lipsa obligației de a obține o nouă viză nu înseamnă că procedura este automată. Solicitantul trebuie să îndeplinească cerințele aplicabile, să aibă situația analizată de autorități și să prezinte documentele necesare pentru prelungirea dreptului de ședere.
În practică, diferența este următoarea: persoana nu trebuie să reia procesul de la zero prin obținerea unei noi vize din afara României, dar trebuie să parcurgă procedura de reglementare și prelungire în fața autorităților competente.
Ce rol are angajatorul în această procedură
Pentru angajatori, această măsură trebuie tratată cu atenție. O persoană aflată într-o situație administrativă nereglementată nu trebuie integrată sau menținută în activitate fără verificarea documentelor și a dreptului de muncă.
Compania trebuie să analizeze situația lucrătorului și să se asigure că pașii legali sunt respectați.
Printre aspectele care trebuie verificate se numără:
- dacă lucrătorul a avut anterior drept de ședere în scop de muncă
- dacă dreptul de ședere a fost stabilit prin viză de lungă ședere pentru muncă sau permis unic
- dacă există sau nu o obligație de returnare
- dacă adresa la care locuiește efectiv a fost declarată la IGI
- dacă termenul procedural este încă aplicabil în situația concretă
- dacă documentele de identitate și de călătorie sunt valabile
- dacă există o relație de muncă ce poate susține solicitarea
- dacă documentele sunt corelate și conforme
Angajatorul nu trebuie să presupună că simpla existență a unui lucrător disponibil rezolvă situația. Pentru a evita riscurile, este necesară verificarea documentelor și a procedurii aplicabile înainte de continuarea activității.
Contractul de muncă și continuarea activității
În cazul prelungirii dreptului de ședere în scop de muncă, relația cu un angajator este esențială.
Pentru angajatori, contractul de muncă trebuie pregătit în conformitate cu cerințele legale și cu situația reală a lucrătorului. Documentele privind postul, salariul, programul, durata contractului și condițiile de muncă trebuie să fie corelate.
Este important ca activitatea să nu fie desfășurată în afara cadrului legal. Chiar dacă există posibilitatea reglementării situației, compania trebuie să se asigure că lucrătorul are dreptul necesar pentru muncă și ședere înainte de începerea sau continuarea activității.
În situațiile în care documentele nu sunt bine înțelese, este recomandată verificarea directă cu IGI sau cu specialiști în recrutare internațională și documentație pentru lucrători străini.
Ce documente pot fi necesare
Documentele necesare pot varia în funcție de situația fiecărei persoane și de cerințele autorităților.
În general, pot fi relevante:
- documentul de călătorie
- documentele anterioare de ședere
- dovada dreptului anterior de ședere în scop de muncă
- informații despre angajator
- contractul individual de muncă sau documentele aferente relației de muncă
- dovada adresei la care persoana locuiește efectiv
- documente privind situația juridică a solicitantului
- dovada achitării taxelor aplicabile, dacă acestea sunt solicitate
- alte documente cerute de IGI în funcție de caz
Lista exactă trebuie verificată pentru fiecare dosar. Articolul nu trebuie interpretat ca o listă completă de acte, deoarece autoritățile pot solicita documente diferite în funcție de situația persoanei și de procedura aplicabilă.
Ce trebuie să facă angajatorii dacă au lucrători în această situație
Angajatorii care au lucrători străini cu drept de ședere expirat sau cu situație administrativă neclară trebuie să trateze cazul rapid și organizat.
Primul pas este verificarea documentelor existente. Compania trebuie să vadă ce tip de document a avut lucrătorul, când a expirat, care a fost scopul șederii și dacă persoana a avut drept de ședere în scop de muncă.
Al doilea pas este verificarea situației juridice. Dacă există o obligație de returnare sau alte probleme administrative, procedura poate fi diferită.
Al treilea pas este verificarea adresei declarate la IGI. Deoarece declararea adresei a fost comunicată ca etapă obligatorie, această informație trebuie analizată înainte de continuarea procesului.
Al patrulea pas este pregătirea documentelor pentru solicitarea prelungirii, dacă persoana este eligibilă.
Pentru companii, această procedură nu este doar o chestiune administrativă. Ea poate influența continuitatea activității, evitarea riscurilor legale și păstrarea unor lucrători deja integrați sau aflați în proces de integrare.
Greșeli de evitat
Cele mai multe probleme apar atunci când angajatorii sau lucrătorii tratează procedura ca pe o formalitate.
Printre greșelile care trebuie evitate se numără:
- presupunerea că măsura se aplică tuturor străinilor aflați în ședere ilegală
- ignorarea condiției privind dreptul anterior de ședere în scop de muncă
- ignorarea existenței unei obligații de returnare
- amânarea verificării documentelor până aproape de 31 decembrie 2026
- continuarea activității fără verificarea dreptului de muncă
- lipsa unei evidențe corecte a documentelor lucrătorului
- folosirea unor informații neverificate din surse neoficiale
- presupunerea că lipsa unei noi vize înseamnă acceptarea automată a dosarului
- neclarificarea situației la IGI dacă termenul pentru declararea adresei nu a fost respectat
Un proces bine gestionat începe cu verificarea documentelor și continuă cu stabilirea traseului procedural corect.
Cum poate ajuta GlobalWorker
GlobalWorker sprijină companiile care lucrează cu personal străin și au nevoie de claritate în procesele de recrutare, verificare, documentație și integrare.
În situații mai sensibile, cum sunt cazurile în care lucrătorii străini au dreptul de ședere expirat sau o situație administrativă neclară, fiecare pas trebuie analizat atent.
Echipa GlobalWorker poate sprijini angajatorii prin:
- verificarea situației administrative a candidatului;
- analizarea documentelor existente;
- explicarea pașilor necesari pentru angajator și lucrător;
- sprijin în pregătirea documentelor;
- coordonare în procesul de recrutare și integrare;
- orientare către pașii corecți în funcție de legislația aplicabilă.
Fiecare caz trebuie analizat individual. O soluție potrivită pentru un lucrător poate să nu fie aplicabilă pentru altul, în funcție de documentele deținute, țara de origine, istoricul șederii și situația juridică.
Pentru companii, sprijinul unei echipe specializate poate reduce riscul de erori și poate face procesul mai ușor de gestionat.
Întrebări frecvente
Cine poate solicita prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă?
Pot solicita această prelungire străinii care au rămas în România după încetarea dreptului de ședere stabilit prin viză de lungă ședere pentru angajare în muncă sau prin permis unic, dacă împotriva lor nu a fost stabilită obligația de returnare.
Fiecare caz trebuie verificat individual.
Se aplică măsura tuturor străinilor aflați în ședere ilegală?
Măsura nu se aplică automat tuturor persoanelor aflate în ședere ilegală.
Ea vizează persoanele care au avut anterior drept de ședere în scop de muncă în România și care îndeplinesc condițiile prevăzute de OUG 32/2026.
Până când se poate solicita prelungirea dreptului de ședere?
Termenul-limită este 31 decembrie 2026.
Solicitarea trebuie pregătită din timp, deoarece autoritățile trebuie să verifice documentele, situația juridică a persoanei și condițiile aplicabile.
Mai este necesară o nouă viză de muncă?
Conform comunicărilor IGI, persoanele eligibile pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă fără obținerea unei noi vize de lungă ședere pentru angajare în muncă.
Această facilitate nu înseamnă că procedura este automată. Documentele și condițiile trebuie verificate în fiecare caz.
Ce rol are declararea adresei la IGI?
Declararea adresei la care persoana locuiește efectiv este un pas important în procesul de reglementare.
IGI a comunicat că această declarare trebuia făcută în termen de 60 de zile de la data de 27 aprilie 2026. Persoanele care nu au respectat acest termen trebuie să verifice direct la IGI dacă și în ce condiții mai pot continua procedura.
Ce se întâmplă dacă există obligație de returnare?
Dacă împotriva persoanei a fost stabilită obligația de returnare, situația trebuie analizată separat.
Prevederea privind prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă se referă la persoanele împotriva cărora nu a fost stabilită obligația de returnare.
Poate angajatorul să continue activitatea cu lucrătorul?
Angajatorul trebuie să verifice înainte documentele și dreptul de muncă al persoanei.
Activitatea nu trebuie desfășurată în afara cadrului legal. Dacă situația este neclară, trebuie verificată procedura aplicabilă înainte de începerea sau continuarea activității.
Cât durează procesul de reglementare?
Durata poate varia de la caz la caz.
Procesul depinde de documentele disponibile, situația juridică a persoanei, verificările autorităților și rapiditatea cu care sunt completate actele necesare.
Ce documente sunt necesare?
Documentele pot varia în funcție de situația persoanei.
În general, pot fi relevante documentul de călătorie, documentele anterioare de ședere, informațiile despre angajator, documentele aferente relației de muncă, dovada adresei și alte acte solicitate de IGI.
Lista exactă trebuie verificată pentru fiecare dosar.
Prelungire drept de ședere în scop de muncă în 2026
OUG 32/2026 oferă o posibilitate temporară pentru anumite persoane străine aflate în România să își reglementeze situația și să solicite prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă până la data de 31 decembrie 2026.
Pentru lucrătorii străini, această măsură poate însemna o șansă de a rămâne legal în România și de a continua activitatea în condițiile prevăzute de lege.
Pentru angajatori, poate reprezenta o soluție pentru păstrarea unor lucrători deja aflați în România, dar numai dacă documentele și condițiile legale sunt verificate corect.
Procedura nu este automată. Adresa, documentele, situația juridică, relația de muncă și termenele trebuie analizate atent.
Am pregătit acest ghid pentru a oferi angajatorilor și lucrătorilor străini o imagine bine structurată asupra pașilor actuali, termenelor și aspectelor care trebuie verificate înainte de solicitarea prelungirii dreptului de ședere în scop de muncă.
La GlobalWorker, ne bucurăm să sprijinim companiile cu informații utile și suport practic în procesele de recrutare, documentație și integrare a lucrătorilor străini.
Dacă aveți lucrători străini aflați într-o situație administrativă neclară sau analizați o procedură de prelungire a dreptului de ședere în scop de muncă, contactați echipa GlobalWorker pentru mai multe informații.
Romanian 
English