Forța de muncă după pandemie
Cea mai mare problemă este in domeniul construcțiilor, unde se simte o lipsă acută de muncitori
Sectorul cel mai afectat a fost sectorul construcțiilor. Reprezentanții acestui domeniu trag un semnal de alarmă cu privire la scăderea masivă de oameni din ultimele luni. Dacă ne intoarcem un pic in urmă, piața constructorilor a pierdut mai bine de 40% din lucrători în perioada 2009-2014, când ne-am confruntat cu o criză financiară de proporții. Și ca lucrurile să fie și mai complicate aflăm că deficitul de lucraători nu a fost acoperit nici până în prezent, chiar dacă Guvernul a plafonat salariul minim brut la suma de 3.000 de lei. Firmele de specialitate au mare nevoie atât de specialiști cât și de meseriași sau muncitori necalificați. O parte din ele au investit resurse financiare în calificarea tinerilor la locul de muncă, însă după astfel de programe au realizat că angajații se reorientează la altă firmă după numai câteva luni. Ca și consecință reiese calitatea îndoielnică a lucrărilor, de aceea în sectorul construcțiilor este nevoie de forță de muncă străină. Despre asiaticii numai de bine: sunt calificați pentru meseriile lor, astfel că pot reprezenta o mină de aur pentru constructorii care au nevoie de muncitori ca să-și ducă la bun sfârșit proiectele. În plus ei sunt responsabili și stabili.
Sunt multe locuri libere și in Agricultură
Multe companii, mai ales cele mici, au fost nevoite să intre în insolvență. Și micii fermieri au avut de suferit. Cine activează în agricultură vrea să angajeze personal sau zilieri pentru a-și îngriji culturile ori pentru culegerea roadelor. Și asta e valabil pentru tot timpul anului. Locuri de muncă în agricultură ar fi dar mulți dintre românii care s-au întors în țară, fie nu-și doresc să rămână aici pe termen lung, fie nu îndeplinesc condițiile solicitate de angajatori, fie s-au orientat către alte tipuri de job-uri unde este un efort fizic mai mic.
Este valabil și în zona Bunurilor de Larg Consum, printre puținele sectore care au cunoscut o creștere cât de cât acceptabilă în prima parte a acestui an. Păstrarea distanțării sociale și prevenirea răspândirii noului coronavirus u a condus la creșterea consumului și a comenzilor online. Anul acesta apetitul oamenilor pentru cumpărături s-a mai temperat deoarece mulți au renunțat la ideea de a-și face provizii pentru perioade mai lungi de timp dar sectorul alimentar continuă să crească. Odată cu creșterea vine și nevoia de a avea mai mulți angajații pentru a face față cu succes tuturor solicitărilor.
Concluzia: există locuri cu deficit de personal odată cu deschiderea granițelor și a reluării activităților majore.
În România nu este un secret faptul că specialiștii și oamenii specializați intr-un anume domeniu sunt tot mai greu de găsit pe piața muncii, companiile întâmpină adesea și de fluctuații de personal. Daatorită îmbătrinirii populației, a migrației continue și a reorientării tinerilor către specializări soft, firmele nu reușesc să își atingă nevoia de personal, in special in orașe precum Timișoara, Oradea, Cluj și București. Mulți dintre angajați își schimbă joburile dornici de a lucra în alte domenii de activitate ori își încearcă norocul în afara țării. Este o permanentă luptă in cadrul echipelor de HR și a administratorilor de firme să umple golul lăsat de românii plecați în străinătate.
La final putem spune că România încă are nevoie de personal pentru a acoperi deficitul din multe sectoare de activitate. Chiar dacă anumite companii și-au restrâns activitatea, în construcții, agricultură, producție, depozite sau horeca sunt căutați lucrători, iar în lipsa românilor care aleg să plece peste hotare sau să lucreze in alte domenii, singura soluție viabilă rămâne forța de muncă străină cu precădere cea asiatică.
